Colțul din care plusezi cu o treflă
Întinde plasa păianjenului,
Capcane de luptător.

Pansament pentru absență te vor găsi
După aburul vocii din pahare cu gura în jos,
Își vor aminti de un lucru des folosit
Dar niciodată numele tău nu va răsuna
În pavilioanele lor.

În tribunele zilei ai intrat după
Dezinsecția cu sprayuri de priviri fixe
În jeturi economic dozate,
Fără arme și băuturi alcoolice-

Strigătul este o scrisoare deschisă,
Nesemnată și ignorată.

Pentru că nu ești o perdea
Care eschivează curenții de aer,
Viața ta, ca a boxerului,
Are numai două colțuri-
De învingător și învins.

Vor spune că ai căzut din cupola tăcerii
După ce însuți ai tăiat corzile;
Apoi ai plecat, asemeni copacilor
Cu vântul în față, pe vârfuri, clătinându-te.