Aștept ca viața să se scurgă-ncet din mine.
Scânteia nu rezistă-n ploaie sau în vânt.
Mă-ntorc pe veci cu gândul de la bine,
Deși mereu pe tine te voi purta în gând!

Aștept clipa ferice când timpul va curma
Cu o mișcare dură destinul nefiresc
Ce-n lumea asta oarbă pe mine mă făcea
Să uit de tot și toate și doar să te iubesc!

Am stat și m-am gândit la lucruri nevisate.
Idei nebănuite m-au cotropit treptat,
Iar lacrimile-uscate în ochi dinainte
În valuri de piatră m-au scufundat...