poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-03-18 | |
Epica
Șuvițe din pleată de greucean mi se mai zbat pe umeri, mai rar cu fiecare an, pe tâmplele asprite. Eu nu am fost copil precum cei cu ochi inocenți, ascunși în frunze de tei tineri, cu chipuri neumbrite. Plecat în lume sau rămas acasă, înstăpânit-am orice îndoială și am pecetluit, din întâmplare, clipind cu geană deasă, câte un singur adevăr pentru fiecare mirare. Am fost iubit și dezmierdat, dar nu am fost copil, ci unul, doar, dintre eroi, de multe ori chiar cel mai însemnat. Am rătăcit mult, descurajat uneori, niciodată umil. Am întâlnit demoni, i-am înfruntat. Am cunoscut bravi, eu le-am vorbit, ei m-au urmat. Câte-o iubire trecătoare am aflat, străfulgerare, ca a unui meteor prin orizontu-acela mare, dintr-un destin al meu, solar, copleșitor. Am înțeles ce-nseamnă exaltare, durere, neliniște și dor. Frica a venit mai târziu, când am prins încet a uita povestea cu-nțeles și adevăr, cu gust atât de pur, subtil, anume de lacrimă, de aer, de sân. Și uit mereu ce-am fost cândva, erou ne-nvins și-atât de tânăr și-acum sunt în sfârșit copil, încă uimit, dar atât de bătrân.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate