Fiecare pasăre pe limba ei piere…
Mă-ntreb de ce…

Pentru că fiecare colibri
Este prea grăbit și nu vede
Pânzele de păianjen în care
Își găsește sfârșitul…
Pentru că fiecare vultur
Se aruncă orbește spre pradă
Și uită de vânător…
Pentru că fiecare privighetoare
Iubește și-și dă inima
Unui trandafir roșu…

Pentru că, prietene,
Eu nu te ascult mereu…

Nu te-ntinde mai mult decât plapuma.
Asta da,
Pentru că o să rămâi dezvelit,
O să-ți lași inima în frig,
Așteptând…
*
Nu, cu mine teoria ușilor nu ține,
Eu nu o să mă duc
La o altă intrare larg deschisă,
O să insist și, dacă nu-mi descui,
Pot veni cu o gură de lup.
*
Te-aș devora
Cu putină sare, oțet și mirodenii,
Ca pe salată.
Apoi aș mai păstra, ca desert,
Ochii, buzele și părul
L-aș lua de trofeu
Să-mi fac din el veșmânt.
*
Pentru că fiecare eu
Doresc să te devorez mereu,
Numai pe tine…