De nu te-ar fi născut pământul sfânt
Și mistic al Moldovei seculare,
Atunci, doar Dumnezeu cu mâna lui
Te-ar fi pictat în curcubeu culoare.

Dar te-a trimis în satul de răzeși
Acolo și izvoarele sunt sfinte
Pecetluind în curgerile lor
Tezaur de istorie fierbinte.

Ca un demiurg al clipei fără soț
Irepetabilă, lucire vie
Bădiță moldovean din Ipotești
Ce bine-ți stă pe cer, făclie vie.

Nici n-aveai loc în lumea noastră, tu
Cel care-ai ars himeric și te-ai dus
La fel de tânăr și de urgisit
Aproape, cum a fost Domnul Iisus.

Și cât de bine știe Dumnezeu,
Orbirea noastră-n fața unui geniu
De-aceea ni-l trimite-așa de rar
De doar câteva ori într-un mileniu.