Pământul jilav tremură
Sub apăsarea pașilor mei,
Pași care mă poartă nicăieri...
Sunt în întârziere!
Timpul trece pe lângă mine
Și pașii mă poartă spre nicăieri...
N-aș vrea să întârzii!
Nimicul mă așteaptă nicăieri
Și eu nu îl găsesc
Pentru că pașii mei
Nu mai ajung la nicăieri...
Bine că timpul s-a hotărât
Să fie de partea mea.
El s-a oprit lângă mine
Și așteaptă ca eu să găsesc nimicul.
Nu îl găsesc însă niciunde!
Este greșeala pașilor mei...
Nu trebuiau să mă poarte spre nicăieri
Ci trebuiau să mă ducă pretutindeni
Pentru că acolo aș fi găsit cu siguranță
Nimicul...