poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2006-01-02 | |
Fără rușine
Am ochelari cu filtru de rușine, văd viața in nuanțe de maro. Nu zic c-acum mă simt cu mult mai bine, ci că nu mă mai simt "de dincolo". Nu îți mai văd figura pastelată și nu mă mai întreb de ce-i așa, De ce te uiți la haina-mi demodată zâmbind... jenată de prezența mea. Nu mai înțeapă degetul ironic Cu care-mpung, în silă, toți ai tăi Nu mai sunt stimulat să mor, sau dornic să îmi mușc limba, sau să-nghit noroi. Prin ochelarii noi văd că nu-s singur se-ntâmplă rar, dar mai văd câțiva ce-aleg să poarte griuri, nu pasteluri; nefericiți, dar sinceri că-s așa. De mic ne-ai ars pe-obraz cu fierul roșu stigmatul. Sunt patetic, nu-i așa? De astăzi nu mai suntem noi intrușii în lumea ta ce pute a manea! Ochelariștii ce-au uitat rușinea vă văd cum sunteți: niște imbecili care-și ascund sub gel si sub sclipiciuri țestele seci, de mielușei docili.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate