mi-e dor să mâzgălesc un soare
mi-e dor de-un cimitir devale
mi-e dor de-un cuib de rândule
la streașina căsuței mele

mi-e dor de câmpul plin de stele
mi-e dor de copilosi-iele
mi-e dor de gârla cea sărată,
de roua zorilor înmiresmată

mi-e dor de-un tolănit în iarbă,
mi-e dor de ștrengării, de-o scaldă,
mi-e dor să suflu-n păpădie,
de lacrima de bucurie

dar clipa-i pasăre ce moare,
’nainte de-a-nvăța să zboare.