poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Auto-denunÈ› ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-12-22 | | mâna aceasta care se retrage cu mult mai grea este voi nu o vedeți și am ceva de rege care plânge singur în noaptea sfântului bartholomeu cu degete lungi împletite în uși pe spatele dragostei se adâncește voi trăiți prea puțin e atât de departe cel care singur plânge regește la margine de cerc închis dar care cerc aici e totul eu mișc un corp cu-această mână și-n cer eu răscolesc cu botul ah trebuia să ne-ntâlnim în piramidele de buze roze și-n ceruri de cristal cu dinți sublimi rupând din umeri reci metamorfoze acum când merg să mă afund în visu-n care sap la cultul tău de aur încleștarea mă va trezi într-o nespusă lume dar știu o mână în flăcări deschizând miracolul dar știu o mână care lăsând scrum pe harpă ajunge înainte la marea resemnare și ridul nu acoperă nimic în întregime ci stirpe din care altfel bătrân de nerecunoscut e fiul tău când genunchii aceia abia îți vor apăsa pieptul tăcerea din urmă e numai să-l duci mai departe
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate