un', doi, trei,
un', doi, trei
cu accent pe primul dintre ei
frunzele
au acoperit bornele
numărătoarele acestui drum nepornit
s-a ascuns
sub ceva ce ar putea fi chiar un gînd
povestea unui neauzit

te simți uneori privit
(abandonul, uitasem acest truc de a fugi din noi)
din spatele geamului ce se preface a fi ațipit
către niciunde alergi pînă la sînge
haide haide mai e nițel pînă la groapa de gunoi
ei, lasă, nu mai plînge

sub biciul subțire al simțămîntului ce nu te mai lasă
de la o vreme se face că oriunde nu ești singur
ești acasă