poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ poți să-mi intri în inimă, nu vei citi aceeași carte
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-10-15 | | Înscris în bibliotecă de Valeria Pintea
Anotimpuri îndrăgostite, însângerându-se surd
în noaptea de echinox, amintiri și ierburi văratice le regăsesc pe același pervaz de fereastră în casa veche a serdăresei... ...Cândva, rostind versuri, aici, trăiam un echinox intim, hotar între adolescență și bărbăție, și, pentru o clipă, păream o statuie ciudată, despicată în două, pe neașteptate, din tălpi până-n creștet. O jumătate a trupului se-mpleticea fără vlagă într-un vid colorat, în vreme ce umbra celeilalte cutreiera, învingătoare, stelele. Când statuia a redevenit întreagă m-am privit într-o frunză și m-am văzut mai matur, dar cu chipul tăiat de-o cicatrice albă ca un tăiș subțire, de spadă... Rana durea blând, iluminându-mi fruntea, și-mi simțeam umerii atinși de zbaterea păsărilor pornite-n exod, și de aurul unui septemvrie grav... Am aprins lampa unui măr . semnul de pe chip dispăruse . și-am rostit ultimele sunete ale versului început cu un anotimp în urmă...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate