Un căluț amorezat,
Ce tuleile i-au dat,
S-a trezit de dimineață
Scuturându-și coama deasă.

Și plecând voios pe luncă,
Pe când caii mari la muncă,
Se gândea să nu aștepte
Ca să dea damblaua-n iepe.

Și mergând la trap vânjos
Ajunse la un râu spumos,
Și viteaz vrând să s-arate
Sări-n apă ca să-noate.

Dar șuvoiul cel năprasnic
Vru' ăn vale sa îl tragă,
Ca pe-o biată gloabă bleagă
Și-l salvă-un colac de plastic

Aruncat în graba mare
De un om ce sta călare
Pe o măgăriță sură
Și-l trăgea cu ața-n gură.

Acum stă cuminte-n iesle,
Supărat că-i de poveste.
Și așa scăpă Codiță
Ajutat de-o măgăriță.