întrebări apatice,
nevoi zilnice, repetabile.
și un lătrat fidel
din când în când.

soluții radicale
și câte o bucată
falsă de lumină.

contradictorii gânduri și vârste.
linii obscure, drepte,
rareori în ascensiune.

„o să ne oprim mai târziu”,
spune corpul.

animal sunt.
copac uneori.

putem continua drumul până la capăt.
geamurile sunt larg deschise.

iar pământul miroase
a ploaie moartă acum.

atâta liniște
și niciun răspuns