poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ Doamne, ce măcel! ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-09-08 | | Începu azi vîntul să mângâie copacii cu un gest de om liber, iată, eu îți pun ochelarii mei de citire, să ții calea, spre albii mesteceni, Lui Dumnezeu cu ruga ta s-aprindă ei lămpașele din cimitire; pe frunte îmi săruți ce-a mai rămas peste vale de nins s-anine stele-n cetini buciumașii Cîmpulungului stins. Inima mi se ascunde-n copite de cerb, plebee, și nu mai ajung la a ta de-acum făr' o scînteie; te-oi mai zări legănînd prunci, mîngîind rîuri de stele tomnatice, pe genunchii tociți ai privirilor mele sălbatice. Dihai ieri pe un drum de căruță, sus pe Măgura Runcului, pe cînd beam mustul amiezii îngînînd cîntecul cucului, necum azi, sufletu-mi saltă în șa, mîndruță, fără să știu bine de-o fi către cumpăna mea, sau fîntîna din tine... Că începu stihia să scuture copacii, ușa fînarului să geamă a lemn de copîrșeu, prin horn, din fumuri albe se cățără alt zeu ca moartea, slobozi, să o tămîie dracii.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate