știi? știu.
m-am îndrăgostit de altcineva. am tîmplele
coroane corintiene, mîinile trebuie să mi le bag în fier topit
să spăl de pe ele chipul tău. o fac, m-am îndrăgostit.

știi? știu.
cum e ea, mă întrebi, cum să fie, o altă femeie.
nici mai bună, nici mai rea. doar că ea vrea, luptă, își dorește ceea ce tu crezi
că nu poți avea. și dacă nu tu, atunci ea.

știi? știu.
nu există în univers altă iubire ca a ta. dar nu mai caut o iubire ca a ta.
de ce te-aș iubi cînd slăbesc și carnea plînge pe mine, de ce te-aș iubi pe tine
cînd aici plouă și la tine e soare, de ce te-aș iubi?

știi? știu.
dar mai știu că din picioarele ei cresc valuri și mai știu că părul ei
face sălciile să cînte, că poartă nopțile în loc de cămașă de somn și de vise
și urmele tălpilor ei în nisip se umplu întotdeauna.

abracadavra

a murit iubirea
nu are mormînt.
așa moartă cum e, o primesc în mine.
e frumoasă.
o sărut, nu răspunde.
adorm cu ea în brațe. o visez.
răspunde.
dacă isus a înviat iubirea
și a înviat din morți
va învia și iubirea noastră.
puțin probabil, dar ne place
să ne amăgim.
a murit iubirea noastră.
o primesc în mine.
facem dragoste.