poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
||
![]() |
![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() ![]() | |||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
![]() |
|
|||||
![]() |
agonia ![]()
■ matrioÈ™ka ![]()
Romanian Spell-Checker ![]() Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2025-07-31 | |
stătea la masa aceea și consulta meniul, dar părea că citește o carte
cu siguranță o carte de dragoste, era concentrată, apoi m-a zărit, privirea ei a mers încet către mine, fără grabă, privirea ei a cuprins spațiul și l-a îmbrățișat alene, ca un lapte care se amestecă în cafea, privirea ei m-a dezgolit și m-a făcut la loc, mi-a făcut semn cu mîna am fost blocat o secundă, apoi am fost vrăjit, îmi aminteam de sunetul de trianglu neauzind sunetul linguriței lovindu-se de ceașcă, nu aveam cești, aveam sonde să explorăm un nor cu aromă de cafea, nu mai conta, era ea, doar ea, era tot ce conta ne-am plimbat împrejurul lacului, am văzut rațe și lișițe și am vorbit ca doi oameni care se despart cu toate că abia ne întîlnisem, era acel real ireal care îmi dădea speranța că voi mai trăi cîteva zile și apoi pot merge liniștit să-i scutur penisul lui dumnezeu ca să plouă, și au fost zile de vis, apoi a plouat în prima seară am citit, unul lîngă altul, ne atingeam doar picioarele și părea că pășesc pe apa care desparte un om de iubirea sa, nu știam încotro am fost la un film și în film nu a murit nimeni, în afară de mine, că purta fustă și mîna mea între picioarele ei spunea versete din cîntarea cîntărilor ea zîmbea și gemea ușor și ai fi putut ușor confunda labiile ei cu un ochi în lacrimi nici nu știai de ce plînge, bucurie, extaz sau doar o durere amorfă, reintegrată în realitate am făcut dragoste și a fost ca cerul care învie pămîntul, ca cerul care se simte folosit de pămînt, că toate apele acelea revărsate înmoaie glodul dezvelesc mormintele și morții veseli încep a dansa și a se bucura o clipă de viață am făcut dragoste și am murit pentru un moment fără egal unul în altul și istoviți ne-am sărutat cum am fi mestecat nori și am fi făcut baloane din ei am dat cu dragostea de pămînt cum dai cu paharul și a fost bine nu am visat n-am putut rezista și mi-am pus o votcă, o parte o beau, o parte o torn peste și dau foc la toate astea, mai mult gestul, nu există cenușă care să mai ardă și eu sunt tot cenușă, stau dezbrăcat pe balcon și nici măcar un țînțar nu se mai așază pe penisul meu, adie vîntul și are numele tău cînd mă atinge.
|
||||||||
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
![]() |
|||
![]() | |||||||||
![]() |
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | ![]() | |||||||
![]() |
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate