Acum e ziua-n ploaia nefiistă,
Mă voi trezi la noapte-n stele ciotcă,
Luntrașul mă va amăgi în Lotcă
Doar cât un muc să suflu în batistă.

Și parcă-mi piere-n valuri tot, că
Și fără nori în ape-i vreme tristă
Cu cerul răsturnat în ce există
Aniversării încă bând o votcă.

În anii patrușpatru ce-s pe lume
Atâtea amăgiri s-au adunat
De nu mă știu pe inimă anume.

Îmi venerez cu tine-n Măr un pat
Da-i rece flerul de a face glume
Adam din Evă-n mine-i decupat.