poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | ÃŽnscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Românesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaÅŸi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 78 .



cu buzele crăpate de somn
poezie [ ]
Colecţia: Poezii de dragoste

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [forte_paris ]

2025-04-04  |     | 



iubitul tău a albit la față fără să mă recunoască
iar parbrizul i-a plesnit ca un obraz ars de frig
nu mai era la volan ci era prins într-un mojar metalic
iar pistilul i se înfipsese adânc în abdomen

dintr-odată ochii lui au devenit ochii tăi
și prin ei ai văzut ce vedea el
un gol nesfârșit în stomac și miros greu de cuișoare
a încercat să strige că nu-l doare
dar sunetul s-a rupt înainte să prindă forma gurii tale

la început păreau păianjeni
însă din cuvintele tale au început să curgă furnici franjuri
le-am simțit urcându-se pe mine
înțepându-mi pielea muncindu-mă
degetele mi s-au încleștat
ca niște rădăcini uscate ce țin subtil în brațe
țărâna din care te-ai ridicat cu buzele crăpate de somn
ai ales una dintre ele și-ai zis că e regină
mi-ai pus-o pe limbă și mi-ai spus s-o înghit
ca să poți adormi

ai adormit pe loc
iar furnica și-a lăsat ouăle în palma mea stângă
mă durea interiorul mâinii și linia viitorului
mă durea în cap tot ce nu am vrut să ascult până atunci
și ca să nu mă mai gândesc te priveam dormind liniștită
până ți-a crescut părul rapunzel de la periferie
și s-a revărsat ca un nisip mut ce-mi umplea plămânii

mi-era frig rău la picioare
dar părul tău le-a acoperit
și când nu le-am mai simțit reci
începuse deja să mă lase aerul
iar când aerul s-a terminat am murit

totul s-a întors în sine la punctul de plecare
ca un geam spart în miez de noapte
ușa podului prin care pic mereu identic
într-un fade to white orbitor mă duc

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!