în călătoria mea spirituală,
zilnic mă surprinde câte ceva,
ca un poem sensibil dintr-o carte,
ca îmbrățișarea tandră a luminii,
ca o simfonie de Beethoven.

nici o căutare nu este zadarnică,
deși uneori mă rătăcesc căutând lumina,
totuși fericirea am găsit-o în lucrurile simple,
când liniștea a vindecat aritmiile inimii,
când a binecuvântat norii aducători de ploaie.

îmi caut zilnic rostul în vremurile grele,
cu gândurile stoluri ca niște rândunele,
în urma mea se adună amintiri cu valoare sentimentală.

poezia mi-a intrat în suflet,
acum nu îmi mai fac griji
cu ce îmi voi potoli foamea și setea,
unde mă voi putea adăposti de frica delirului.