stă ascuns de parcă vrea sa ne spună:
- am obosit,
vreau să uit de grija lumii,
vreau să dorm, să mă odihnesc și eu,
mă lasă puterile, mă lasă lumina,
mă părăsește mila de pământ,


numai rațele mute înoată de parcă sunt reginele universului,
își scufundă capul în apă, prind pești,
o pasăre cât un chibrit ciripește printre brazi,
așteaptă o mângâiere de rază,


nu e loc de lacrimi,
oricum plânsul se zbate să se rupă de tine,
- lacrimile își cer dreptul la lumină,

nu e loc de mai mult, dar nici de mai puțin,
ziua de azi s-a născut cu drama ei, nimeni nu i-o poate fura,
soarele s-a închis ca o rană uitată pe cer,
de dragul cui încă nu se știe