Și când totul simți ca se destramă
Portretul lui îți lasă doar o senzație amară…
Când totul ti se pare că-i cuprins în gheața și venin,
Doar ochii lui te scot din minți asemena unui pahar de vin.

Mai ieri parcă-mpreuna ne plimbam agale pe pontonul rece și umil
Și astăzi doar al tău parfum e pe al meu tricou textil.
Mai ieri parcă încet și aprig îmi furai câte-un sărut
Și astăzi suntem doar doi străini ce au rămas pe mut.

Părul meu negru ca tăciunele din sobă stins,
Astăzi îmi sta pe umerii mei goi,dar parcă neatins.
Mă uit pribeag pe geamul sufletului meu străin ,
Care este-mbibat cu un dulce și amar venin.

Veninul-l simt ca pe ceva ce-mi curge-n venele fugare
Și buzele parcă-mi sunt doar niște cireșe amare.
Tu m-ai lăsat să-ți dau drumul și să plec
Și astăzi parcă în ale mării valuri eu mă-nec.