hai
să vorbesc
cu luna, cu soarele, cu poeții
măcar atât pot face
când vreau să privim
explozia primăverii
așteptând să topească zăpezile
într-o infinitate de drumuri

și vom pleca împreună
să-nceapă povestea din nou

port în suflet
o rază de soare
și-aceeași natură
dintotdeauna
printre atâtea neliniști
într-o zi
voi putea să le spun
ce simt:
o mângâiere
ce-mi redă libertatea,
hrană să supraviețuiesc
în cuvintele mele

nu contează
cum arată iubirea
cu un picior pe pământ
cu celălalt legănându-se
oamenii vin și pleacă
trec sau curg
să obțină o silabă în plus
un cuvânt mai lung