tu, cenușă iscoditoare

întuneric cu o mie de ochi

de ce nu te pot atinge

cu aripa cuvintelor mele?

să te răscolesc

să-ți tulbur somnul

să-ți încurc gândurile

să fiu visul pe care

tu să-l respiri

să fiu noua ta viață

să fiu lacrima

ce șterge cearcănul Lunii

să fiu frunza ce-i fură

râului șoaptele

lasă-mă să te dezrobesc

de cătușele ierbii

lasă-mă să fiu vântul

ce te poartă pe genele

tuturor copacilor

adormiți

lasă-mă să fiu

memoria ta

lasă-mă să intru

în așternutul tău

cu toate flăcările mele

nestinse

lasă-mă să te iubesc

cu toți fluturii mei

de cenușă