Pe țărm pășește un om
rândunele-n pereche zboară
într-un zig-zag razant gata să are solul
ne-arată o întortocheată cărare-n pustiu
pescărușii fac raiduri aeriene mai lente
și-apoi își trag sufletul
o spumă de metri întregi
albă sau galbenă
zâmbește
dezmiardă orice relaș estival
Petruț răstoarnă nisip peste mine
cu tălpile sarcastic
mare critic de artă în fașă
când scriu aceste rânduri anoste
tinerii veniți de departe din țară
se zbenguie în ultima zi
își fac selfie vreo zece băieți în apă
pe la geamandură stau două sirene cu plete
mâine se întorc în bănci
poimâine iarăși în vacanță vor fi
Sara sapă c-o piatră
o groapă-adâncă
să dea de apă
confirmă
mă-ndeamnă
"M-ajuți și tu..."

O să mă așez în genunchi
să văd dacă sap
se-arată Treimea

Iubita_Una cu PetruÈ›
caută buburuze vii eșuate
le ia Petruț în palmă
și le duce pe continent

"Săpăm în nisip ca-ntr-un deșert la Mamvri
sapă sapă fără nicio mânie Românie adânc
până dai de apă în cântecul dobrogean
până la umăr m-afund în plajă
până în grumaz
până în urechea dreaptă și-n obraz
m-am apucat să sap până-n mare cu piatra
Iubito_Uno toarnă toată sticla te rog
o să dăm de minunea Sfintei Treimi între noi
este Izvorul Sfintei Treimi pe sub noi"