poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 374 .



o prelungă defragmentare a minții
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [batranutragator ]

2023-03-08  |     | 



cu alcool și cu demența care te cuprinde și nu te lasă pînă nu simți cu adevărat
că trăiești, că înnebunești instant din dorință, vrei să cucerești o femeie, mai multe, toate
vrei să ai o sticlă în mînă, mai multe, toate, vrei să simți împrejurul tău dragoste
una, apoi restul, pe rînd, ca un șir nesfîrșit de vagoane care îți separă capul de trup
mințile de suflet și te îmbeți doar ca să le înveți
să comunice

oamenii mor, nu peste multă vreme vom muri și noi, uite un semn că dumnezeu există
și n-are scrupule
cel mai bine e să ignori viața și să te dedici cu obstinație lucrurilor pe care le ascunde
să protestezi pentru insuficiența nebuniei, să faci opoziție gîndurilor tale și să te lași sedus
de partea ta întunecată, necunoscută ție, virgină
să strîngi păianjenii de pe simțurile tale neatinse, de pe gîndurile rămase pe liniile de fabricație
ca un întreg lot de mașini în plină criză petrolieră

să înnebunești și să faci dragoste cu o femeie-gorgonă
care te va privi cu ochi vinovați cu ochii altor femei, să fii un nebun inegalabil ca un apus
de soare în gura unei peșteri
suntem frumoși cînd dormim cu pătura sub bărbie și frigul se strecoară în mine ca un drog
care te face să-ți visezi viața de mai multe ori pe noapte
fără momentele, puținele momente de fericire

abia cînd te trezești îți dai seama cît de puține sunt, cît de puține or să mai fie
și simți că trebuie să înnebunești imediat, să înebunești cu marijuana, cu ecstasy, cu lsd
cu jack și smirnoff, russian standard și walker, să înnebunești între sînii ei ca între clopote divine
între picioarele ei să înnebunești ca și cum ai găsit calea de a scăpa
din acest univers strident, dement, decadent
să simți atingerea sîngelui curgînd în vene ca un cîntec de leagăn și să adormi
cu gîndul că vine un nou moment în care trebuie să te decizi dacă renunți și mori pentru totdeauna
sau înnebunești pentru totdeauna
înnebunești pentru o floare care înnebunește alături de tine și se desface în căldura soarelui
înnebunești lîngă o femeie care rîde cînd îi spui cît de mult ai putea s-o iubești
înnebunești cît de mult iubești și cît de puțin din toată chestia asta contează
cînd înnebunești

și dumnezeu e sarcastic și are un simț predefinit al ridicolului, așază în fața ta un scaun
apoi o masă, apoi ceva pe masă și un pahar
niciodată n-o să știi ce-i dincolo de tine însuți dar ai un presentiment rău
ceva rău, malefic dincolo de tine însuți și preferi să-ți zbori creierii cu 20 de shoturi
să înnebunești și să fii pe margine ca un sinucigaș pe un zid care nu știe încotro să se-arunce
în interior sau în afara lui

să înnebunești neștiind de unde vin zgomotele și ce sunt ele, urletele din tine sau gemetele
iubitei tale din camera de dincolo
să o înșeli cu insomniile tale, cu zbuciumul tău pe partea stîngă a patului, apoi pe partea dreaptă
cu lumina aprinsă, cu lumina stinsă
cu lumina stinsă

să înnebunești pînă simți că este o parte din tine care o mai dorește după toți bărbații din lume
iar ochii îți explodează în golul capului
numai s-o vezi, să consumi noapte albă după noapte de parcă ai aprinde țigară de la țigară
să bei de parcă ți-ai fi luat băutură din rochia ei verde căzută lîngă un alt pat
să înnebunești cu gîndul că există un dumnezeu
și vei muri singur
sau cu păianjenul tău

nebun și singur c-o singură obsesie și în suflet și-n minte că niciodată nu e îndeajuns
și tot ce-ai făcut e doar schema unei nebunii obișnuite, e doar un abil și controlat fel de a te minți
chiar și atunci cînd ai acul în venă și în perfuzie poate să fie orice, sîngele unui cactus peyote
sîngele iubitei sau sîngele unui cîine
să înnebunești numărînd fulgii de zăpadă care ți se așază în palme și dor
neștiind cîți se topesc în palmele ei

.  | index










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!