|
poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | ÃŽnscrie-te | ||||
 |
|
|
|
|
||
|
|
         
| |||||
| Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
 |
|
|||||
|
||||||
|
agonia 
￭ Auto-denunÈ› 
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2022-12-14 | |
Sunt ca o frunză pierdută în adâncul vast al nimicniciei
Ce și-a ars în rug plăcerea, Și patima veciei... Și sete mi-e de viață, și sete de-armonie Căci umbră văd în față, Și în spate nimeni știe... Sunt ca o frunză pierdută în adâncul vast al nimicniciei. Dureros eu văd armura-mi De sânge înflăcărat cu jind, Spulberându-mi iar natura Ce mă lasă-n veci tânjind- Nicio cale de scăpare Din a existenței stare, Dureros eu văd armura-mi De sânge înflăcărat cu jind. Resemna-mă-voi vreodată Cu-o așa soartă ingrată? Vântul știe doar a-mi spune Ce înseamnă scop în lume... Răsuflu de-un nimic absurd În tomnatic trist amurg, Timpul nu-mi este alegere Ci prilej de reculegere... Sunt ca o frunză pierdută în adâncul vast al nimicniciei.
|
||||||||
|
|
|
|
|
|
|
|
|||
| |||||||||
|
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | | |||||||
| |||||||||
Texte Recomandate
|
