poezii
v3
 

Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission Contact | Înscrie-te
poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
armana Poezii, Poezie deutsch Poezii, Poezie english Poezii, Poezie espanol Poezii, Poezie francais Poezii, Poezie italiano Poezii, Poezie japanese Poezii, Poezie portugues Poezii, Poezie romana Poezii, Poezie russkaia Poezii, Poezie

Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara

Poezii Romnesti - Romanian Poetry

poezii


 

Texte de acelaşi autor


Traduceri ale acestui text
0

 Comentariile membrilor


print e-mail
Vizionări: 282 .



cu dragoste, mama
poezie [ ]

- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -
de [aquamarine ]

2022-09-30  |     | 



//

dimineața e cel mai frumos.
câmpurile sunt azurii.

stau la masă și îmi beau cafeaua neagră.
ridurile de pe frunte se adâncesc.

mă gândesc la balenele albastre.
ele au nevoie de timp de supraviețuire.

am devenit o ecologistă.
îmi pasă de pungile de plastic
și de tine.

când mă sufoc e din cauza fumului de țigară
care se îndreaptă
leneș spre oraș.
un șarpe mort.

dacă mi-e teamă?
da.

dacă mă sperie cum se învârte caruselul
acesta în care ne-am dat
când eram
tineri.
mașinuțele lui sclipitoare
corzile care ne țineau strâns legați.

da.

dacă mă întorc mă văd la fel de singură și fericită.
doar limitele pe care mi le impun mă irită puțin.
mă fascinează lupii și voi mai scrie despre ei.

deocamdată stau la marginea mesei.
ascult un polish song.

îmi zgârii fața de colțurile mesei, obsesiv.

mă gândesc la mama și tata care au murit demult.
îi văd aievea.

dacă mi-e teamă că ei ar putea învia.

da.

când mă sufoc
mă gândesc la oraș la praful lui emergent.

îmi bag capul în el ca într-un cuptor electric încins
să simt bine căldura.

dar mai bine îmi strecor mâna sub tricoul tău.

valurile vin și pleacă. cântecul balenelor încă se aude.
ușor așa cum ai sufla aer într-o pungă reciclabilă.

cam asta e tot despre durerea care
ca un întrerupător
touch
transformă totul în plăcere.

caruselul continuă să se învârtă și eu mă țin strâns.
mă adâncesc în toracele tău ca un bâtrân dintr-un azil

în scaunul lui de lemn putrezit.

și mă legăn. obsesiv.
până se face dimineața voi vomita de mai multe ori.

inima îmi va fi acoperită de brumă.
lumea va fi acoperită de acest strat de mici bule înghețate.

e atât de frumos.
dacă mi-e frică că acolo jos voi găsi doar case și corpuri înghețate.

da.

am privit deja caii care fugeau dintr-o stepă albastră
către pădurile verzi, acoperite cu zăpadă.

un lan de porumb uscat ce se unduia după ce au trecut vânturile puternice. am văzut palme bătătorite strângând ultimii știuleți.

mi-am văzut părinții îngenunchind.
plângând.

am văzut o casă mică cu un singur geam în care ardea o lampă
ușor roșiatică.

pe pervaz stăteau păpușile mele. urâte, desfigurate.

restul e neschimbat. dar și acum dimineața e mai frumos.

câmpurile sunt azurii. mările freamătă.
avioanele urcă spre stratosferă.

uriașele bombe cad.

dacă mi-e frică că toate astea sunt adevărate.

da.

.  |










 
poezii poezii poezii poezii poezii poezii
poezii
poezii Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. poezii
poezii
poezii  Căutare  Agonia - Ateliere Artistice  

Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net

E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate

Top Site-uri Cultura - Join the Cultural Topsites!