cântecul asurzitor haotic de topoare
îl împrăștie vântul buimac de furie
picură pe frunze lacrimi din soare
slova mea îndurerată este mărturie.

până și umbrele în codru se cutremură
de dramele care au îngrozit și cucii
doine de jale izvoarele murmură
stejarii au pierit precum haiducii.

și arborele vieții parcă stă să cadă
pălmuit de blesteme - tornade nebune
în ramuri reverberează o veche baladă
să nu se îngrozească luminile străbune.

plâng privighetorile lipsite de speranță
nici măcar în codru nu este siguranță.