Socru îmi caut nu doar nevastă
Și găsesc sacru motiv de umilire castă
Că nu mă lasă pe treptele dragostei să pășesc
Cere să mai stau în fața ei cu ochii reci
Și ea care mă vrea aproape adaugă iubire
Dar socru mă schimbă ca pe șosete la haine
Zice: se apropie luna ia pijamale
În șort și tricou e ca în tălpile goale
Îi privesc iubitei picioarele perfecte
Și zic și eu, ar fi păcat să poarte șosete
Dar nu-mi mai pot ridica ochii spre față
Atunci când merge ținută în palmă
Ajunge, preferă să stea în familia
în care are șosete
Și o invit pe la mine la niște desuete
De kegănări ale ei în gândul meu
când stau singur
Chiar dacă port șosete de import la șort
am șnur
Și nu vreau dă o forțez pe întinderi ovale
Ci doar să lăsăm dragostea să curgă la vale