Simt cum fantasmele neantului mă amețesc,
conducându mă spre pierzanie,
Voci din toate părțile mă împing spre durere
vor să dau la schimb amintirile mele frumoase pe unele înspăimântătoare.
Îmi simt capul aievea și mai să cedez
ochii mi se umplu de lacrimi confuze,
încerc să evadez din propriul corp dar gardienii minții mă schingiuiesc.
Îmi adun toată forța lăuntrică și cu ultima fărâmă de vlagă îmi înving gândurile călăi
îndreptându mă spre o viață liberă în care eu să fiu stăpâna puternică, nu cea slabă!