poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-07-15 | |
Se întâmplă că mestecenii plâng
își ascund lacrima sub obraz din toate puterile rădăcinilor anotimpuri în șir le tot culcă pe gând să nu le plângă căci așa sunt ei: bărbați, nu femei... Păsările, se întâmplă, să le vadă lacrima țâșnind și țipă de parcă le-ar călca cineva cuibul. Atunci mestecenii se apleacă până la pământ să își lase lacrima, nevăzuți, neștiuți, anonim și tăcuți de pe obrazul lor alb pe umărul negru al brazdelor și așa primăveri, primăveri ani la rând, până mor. De-ar fi avut mestecenii ăștia palme, să-și șteargă lacrima nu ar fi fost marea poate, niciodată, nici Neagră, nici mare, nici atât de sărată...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate