poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-06-21
|
Plin de ciorchini e socul; pașnic adastă Copilăria
În grota albastră. Pe poteca umblată Mai foșnește uscată iarba sălbatică, Stă ramura neclintită; murmurul frunzișului Răsună odată cu pîrîul albastru pe stînci. Blajin e cîntecul mierlei. Un păstor Tăcut pășește după soarele rostogolit peste colină. O clipă albastră nu-i altceva decît un suflet. În marginea pădurii se arată o jivină sfioasă și blîndă În pămînt mai răsună bătrînul clopot un întunecat răstimp. Pioasă cunoaștere a simțului în anul întunecat, Răcoare și toamnă în odaia retrasă Și sfințenia albastră răsună pe candelabru un pas mai departe. Abia deslușit zornăie o fereastră deschisă; spre lacrimi Privirea se-ndreaptă către dărîmate cimitire pe deal Amintirea unei legende povestite; și totuși cîteodată se luminează sufletul, Dacă omul voios se gîndește la primăvara aurită.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate