poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-06-17 | |
Plânge doina-n mine când pădurea moare,
Geme lanul galben că e înmâlit, Păgubită-i pâinea, iar țara mă doare Când o văd sleită, parcă a bolit. Duce sărăcia într-un sac în spate, După ploi cu gheață ce au stors blestem, Și-i zdrelită-n tălpi, la genunchi, la coate, Și îi șterg din lacrimi...că moare, mă tem... Îi sărut corvoada, o salt dintre pietre Ce s-au prăvălit de pe stânci, prin vânturi, O înfofolesc și-o-ncălzesc la vetre, Și oftând șoptește: ”Bietele pământuri...” În șuvoaie repezi ape hămesite Îi răpește câmpuri, case și săteni, Și-i pansez din răni, stângaci oblojite, Și ea tace-n mine târșâind bușteni. E bolnavă țara de amărăciune, Și îi stau alături, lângă ea albesc, Și îmi iau putere dintr-o rugăciune; Când e-n suferință, eu mă prăbușesc.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate