Are ianuarie de conjugat la trecut
o mie de vămi,
de spun că nu mai e loc de nici o poveste!
de…un păr despletit, de-o eliberare de răni
Crezând că numai
de-o singură ninsoare mai este…
sunt precum calul ce se-ncurcă-n lanț
sau în pana căpăstrului
și nu-i răcorește nimeni această arsură!
degeaba strig ca-n fața unui pericol
Dacă nu caut ceasornicul( care să-mi schimbe)
dreapta măsură!

Se-ntâmplă ceva cu așteptarea femeii
înainte de sfântul sfârșit…
în duminica ei de zăpadă!
pe-un cer lăuntric( de) ți se cântă prohodul
N-ar fi trebuință de-un un nou ticăit,
cum viața de o nouă eladă?
ianuarie se conjugă la trecut mai mereu…
în ora iubirii mai încape o viață!
de ce n-aș cere(eu)timp,
din timpul lui Dumnezeu?
Oricine vrea sa fie iubit,
oricine vrea sa iubească…