poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-04-02 | | Înscris în bibliotecă de Maria Elena Chindea La capătul cătunului, o casă ca și cum alta n-ar mai fi pe lume de singură ce este. Fără nume, ulița duce-n noaptea-ntunecoasă. Cătunul, făr' să știe, leagă două mari depărtări, temute amândouă – pe lângă case,-n loc de șleau, e-o punte. Când pleci din sat, că-i soare sau că plouă, poți să te pierzi, pierind ca într-un munte. Adesea, câte unul, de la masă ridică-se, și pleacă de acasă, spre est, către-o biserică, mergând. Copiii,-n rugi, își plâng pierdutul tată. Iar unul, răposând la el în casă, rămâne-acolo,-ntru pahar și masă, încât ăi mici, cu tatăl lor în gând, merg la biserica – de el uitată. Traducere Șerban Foarță
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate