poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2020-01-02 | |
Cuminte, îmblânzită, ne-ar mânca din palme
Tot felul de cuvinte ne-ar bâzâi în jurul capului în căutare de polen O seară cu tine ar fi ca un cuib sau poate că ne-ar plăcea Să stăm în ea la fel ca în burta mamei, să ne desființăm S-o luăm iar desculți de la capăt, până nu am mai ști nimic Nici cum ne cheamă, nici de unde venim O seară cu tine ar fi ca un poem de care nu aș ști că există Dar care ar da din mâini, din picioare ca un copil care vrea să se nască Am fi așa de-aproape încât nu am putea pronunța nimic Iubirea ar fi ceva ce nu se articulează, nici spăla Cu cât am sta îmbrățișați am prinde mucegai O crustă de apărare împotriva bolilor, a hoților Tot ce știu e că mi-aș dori o seară cu tine undeva afară Pe un câmp sau pe un balcon, oriunde ar fi să fie Cu deschidere la cer, cerul din noi ar fi oricum praf și pulbere Prăbușit demult între piepturile noastre care au stat la pândă O tăcere funestă, aproape oarbă s-ar arunca de la etaj Și-atunci pentru prima oară am vorbi, ceva îngăimat Saltul în tine ar fi inevitabil pe măsură ce s-ar lumina Ce s-ar întâmpla...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate