în iarna asta ce-și îmbracă bunda
e-amnistiată tina de la praf
omăt minor în cer pitic ascund-a

e plumb târziu pe drum de epitaf
când leatul e alcătuind secunda
și buzele îți caut sub cearșaf

&

în fapta de ființă-s răni, redute,
eresuri desenând pe gând contuzii
și orb e timpul, îngerii auzi-i
rostogolindu-se în minți pierdute

de omenesc în apa vremii uzii,
tu-n capătul clipitei mele du-te
că-n margini a lui azi ne sunt născute
din amintiri spre viitor iluzii