fără dragoste
ghearele vulturilor scurmă hoiturile
înfruptîndu-se din babilonice visuri bovine
ca o tăcută orgie
fără dragoste
semințele seduc secole îmbătrînite
în crăpăturile stîncilor blestemate de fulger
deflorînd toamnele
fără dragoste
se prăbușesc cărămizile umerilor
edenice rămășițe în spirala cochiliei
fiecărei zile ruinele
fără dragoste
sărută colbul exorcizat cenuși de siliciu
alungînd aura bucuriei ascunse
în cărările palmelor
fără dragoste
coapsele valurilor îmbrățișează trupul
pierdut în voluptăți cenotic lichide
lipsit de durere
fără dragoste
pot continua să exist spor nealterat
de mîngîieri insidios prelinse în ritmuri nocturne
dar oare pot muri?