poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2019-08-28 | | te sui în autocar și pleci. nici măcar nu mai întorci capul. să vezi ce? că toată jalea și sărăcia s-au strâns la ușa vieții tale? îți vine greu să pleci. dar și mai grele sunt necuvintele din ochii ce te petrec o să mă întorc. o să le arăt eu cât poate munci o femeie ca să scape sărăcia e un blestem, o povară ce te strivește și urli. în adâncul tău, în hăul ăla numit sacrificiu sau supliciu sau cum dracu l-o mai chema mama îmi spune: du-te mamă. dar să ai grijă de tine. tata îmi spune doar du-te Ilincuţa plânge iar Dodu tace. mă privește ca pentru ultima oară. plecatul ăsta e ca o rană, îți aduni pansamentele le-înfunzi să nu picure și te târâi știu. toată lumea moare. dar puțini sunt cei ce își pun capăt zilelor. de Crăciunul asta voi trimte bani. cât o să pot. de Paște o să trimit cadouri iar de Crăciunul celalt o să le duc eu darurile să pot să mă bucur de bucuria lor ... visele nu mor decât dacă nu sunt hrănite dar puține, foarte puține ajung să se crească, să dea roade.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate