în România mea oamenii se schimbă
poartă în suflet dușmanii și ranchiună
și timpul beat are blesteme pe limbă
guvernul ne azvârle câte o minciună.

e țara dorurilor peste praf de stele
frământări și chinuri au ajuns la Lună
fantomele trecutului bântuie castele
Dracula e simbol în patria străbună.

munți de gunoaie lumini alterează
drumul spre fericire în râpe se prăvale
în turle mohorâte clopote lăcrimează
lumea se-nghesuie pe-a mântuirii cale.

Dumnezeul gliei mereu se întristează
își vede îngerii pe a plângerii vale.