Vioi ca un mâțișor,
Ne zâmbește Mărțișor,
Cu un vânticel în plete,
Și cu păsări în cuplete,
Cărăruși bătătorite,
Freamăt, zile însorite.


Colțul ierbii l-a simțit,
S-a foit, s-au înmulțit,
Și împing solul să-l crape,
Vor din beznă ca să scape,
Să-nverzească ca în Rai,
Câmp și deal, iubitul plai!


Pomii, cu o dulce teamă,
Rămurelele își cheamă,
Să le dea rochițe noi.
”Și eu vrea să mă înnoi!”
Strigă un gândac roșcat,
Stând în scoarță nemișcat.


Mărțișor clipește des,
Și din cuibușoare ies
Vrăbii sure, mititele,
Care cântă-n geruri grele,
Iarna, ici, în țara mea,
Cânt și eu din ce-oi putea,
Ba și sar într-un picior,
Bine-ai venit Mărțișor!