În ploaia noptii alungată-n drum
Se plimbă stafiile prin beznă
ÃŽn straie desuete,
Ard focurile morții se fac scrum
Cu firul roș' la gleznă
Copiii-n somn au zâmbete discrete.
E atâta măreție strânsă-n viață și mă rog
Să-mi fie datul sorții cu noroc
În fiecare an ori zi şi oră,
De pază-n lume, să-mi fie un inorog,
S-ascundă răul lumii sub obroc
Cu Dumnezeul apelor la proră.
În ploaia nopții alungată-n drum,
Ard focurile morții se fac scrum.