Sigur că cei dinaintea ta se asemănau
aceleași 32° Fahrenheit în priviri, același
mers precaut al inimii în lesă, aceleași
mâini îngrijite, pipăind costumele slim fit Versace
apoi ai venit tu, cu pălăria ta de papură, în straie ușoare dar
ponosite, c-un braț de flori de colț în ochi și
sufletul stele verzi în palme alunecoase.

Împiedicatule!
au urlat cei de jos
și hohote de râs s-au prăvălit peste valea
plângerii.
Dar tu te-ai împiedicat de curcubeie de flori, peste
vâlcele cu nori de chihlimbar și muguri
de stele.

Florine, șopti mărinimia, trecând
pe la porți de suflet, iar când bătu
la ușă, înăuntru se crăpă de ziuă.
Eşti o pâine caldă, lasă-i
să muşte din tine, când îți vor gusta
inima, vor cunoaşte iubirea
și-atunci o vor lipi de frunțile lor arzânde, ca pe-o
compresă, și se vor despuia de tot ce-i împiedică
să se-mpiedice, cu inima dospită și scăpată
din lesă.