mirarea e pe umbra ta plutire
veninde căi de mâine-s a cunoaște
și e lumină de cuvânt din moaște
în blânda clipelor alcătuire.

un inorog un fir de noapte paste
și-i alb ca insomnia unui mire
mireasa ce i-a zis din zări iubire
și din răvaș în nuntă ce renaște.

iar pielea ta-i căruntă-n ea să scriu
în ceasul vechi uitare de ființă
să beau secunda-n lirei biruință
să-mi fie-n morb penița bisturiu.

făptura ta va geme de misivă
spre tine-n tine izvodită-n sivă.