poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2005-09-17 | | Înscris în bibliotecă de Valeria Pintea
Fii calm si taci si asteapta,
asteapta fiara salbatica, rece, augurul ce trebuie sa-ti arate miracolul, asteapta mantuirea ce vine cand nu mai e vreun izbavitor. Toate stelele stinse trec - ostroave de foc. In ceasul aurorii ori la crepuscul aceeasi lumina va fi, nici de zi, nici de noapte. Cand soarele va intra in pamant si luna in piatra se va-ntampla: toate stelele stinse, pe corabii carbonizate... Atunci portile in culoare de sange vor fi in veci deschise altor zari, atunci portile pale, orfane de sange, vor fi inchise de-a pururi. Pamantul se va umple de pasi nevazuti si vazduhul de sunete nemaiauzite, orasele se vor prabusi precis ca niste batai de clopot si timpanele se vor sparge ca la cufundarea sub apa adanca, si blandetea imensa a timpului se va perpetua in fundul privirilor moarte, in lumini toropite, prin miracolul care ne-atinge cu o aripa casa. Fii calm si taci, si asteapta ne'nsufletit pana ce se trezeste-aurora, ne'nsufletit pana ce se sfarseste crepusculul.
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate