Cel care caută fericirea este unul, iar îndrăgostitul este altul (altceva) acela care iubește capul (mintea) nu are picioare pentru Iubire.
Cum ar putea cei doi ochi înflăcărați ai Iubirii,
înecați în sângele ficatului,
să caute dorința inimii și subzistența spiritului?
Îndrăgostitul nu deplânge starea sa regretabilă,
și nici nu-și freacă ochii datorită durerii inimii sale:
El își dorește ca aceasta să fie mai intensă cu fiecare clipă.
El nu-și dorește o zi norocoasă, și nici nu caută o noapte de ușurință – inima stă ascunsă între noapte și zi, precum zorii.
Lumea are două cuiburi: soarta norocoasă și mâhnirea –
Prin esență sacră a lui Dumnezeu, îndrăgostitul este în afară amândorura!
Oceanul nu îl face să fiarbă,
deoarece el este (precum) perla fără pereche.
Chipul său nu provine dintr-o mină,
chiar de el este galben precum aurul.
Îndrăgostitul de spiritul Regelui, cum ar putea inima să caute un regat?
Purtat în extaz de talia sa suplă, cum ar putea spiritul să caute o robă de onoare?
Chiar dacă o pasăre Phoenix ar pătrunde în lume,
îndrăgostitul nu i-ar căuta umbra,
deoarece el este îmbătat de iubirea pentru acea faimoasă Phoenix. Dacă lumea ar deveni toată de zahăr (nectar),
inima sa ar continua să se vaiete precum trestia; și dacă Preaiubitul ar spune „Nu!” el s-ar topi precum zahărul.
L-am întrebat pe Dumnezeul și Stăpânul meu
despre Shams al-din din Tabriz,
a cărui reședința permanentă este Iubirea:
„De ce nu un astfel de rege ar trebui să într-o călătorie?”




Traducere Iulia Bontaș