poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ a învăța să dialoghezi cu sine sau cum să faci o breșă într-un zid interior
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2018-03-10 | |
Dochia, din cojocele,
Scutură ce-a mai rămas, Fulgi din iarna de pripas, Peste câmp cu floricele. Ghiocelul alb, gingaș, Tremură îngândurat, Clătinel și supărat E pe vântul uriaș. - Du-te Dochie, în casă! O certă o rămurea. Ești de pomină de rea, De natură nu îți pasă? Cu fruntița umezită De la fulgii mulți, hoinari, Trei sticleți, bătrâni doinari, Deplâng vremea limpezită. - Ți-ți-ți, tu, primăvară, Hai, zâmbește și gonește Vremea rea ce primenește De cu zori și până-n seară. Pune-ți soarele pe creștet, Florile de câmp în păr, Râzi cu mugurași de măr, Și gonește tot ce-i veșted. Dochia de înciudată, Nădușită peste tot, S-a târât haios pe-un cot, Și a scos de prin covată, Sită mare și-a cernut, Toți fulgii ce i-a avut. Dochie, ce Dumnezeu, Nu ții cont de versul meu?
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate