utopiile și distopiile se plimbă pe holuri târând după ele
legate în lanțuri de fum ibrice și ceainice grele
iar în culise samovarele albastre
își opăresc cu ceai picioarele din glastre

pentru o viață sănătoasă și fără sincope
avem tranchilizante și opioide
orele tandre preling sinusoide
și noaptea te-îmbracă-n cămașă de forță

avem de toate, chiar și vitamine
melcii-s chemați să-și bage antenele-n tine
ți-s palmele pline, imaginare pete
și tu le freci, să se ducă. le freci degeaba băiete

din vorbe calpe, din coji de sămânță și praf de stele
croim realități strâmbe și te zidim în ele
pân’la țâțisoare, pân’ la buzișoare
cu lanterna-n ochi tu zici că soarele răsare

programul de vizite s-a încheiat
va rugăm să plecați ca să ne legăm pacienții de pat
o nouă zi, o nouă eră, din minți bolnave o nouă himeră
și-n somn letargic, păianjenul moarte, ne-îmbracă-ntr-o sferă