poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ stejarul
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-12-20 | |
cu ieslea străpunsă
de pietrele nimicniciei umane El nu uită să se nască să ne crească în tâmple și-n venele aspre iubirea când în ură scăldăm adevărul Lui pe toate cărările pe care a umblat gândul curat păsările l-au străpuns cu graiul lor reînvățându-I înțelepciunea s-au perpetuat cu aripi și visele toate le-au împins către noi cei care așteptăm pe margini de stânci ascuțite cântecul umbrelor să ne umple viețile cu urmele cuvintelor nenăscute într-un limbaj aparte pe care noi nu-l trăim El ne așterne sub tălpi iubirea iar deasupra noastră coroana de spini acum rotunjiți de îndoiala micimii noastre aprindem candele. de ce? aprindem brazii. de ce? împodobim sărăcia gesturilor. de ce? la mulți ani ne urăm. de ce? -------------------------- unde ne mai este locul pe crucile așteptărilor și dacă ni-l vom găsi cu adevărat vreodată câte așchii vom cunoaște din ele? câte? Anne Marie Bejliu, 19 decembrie 2017
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate