poezii v3 |
Agonia - Ateliere Artistice | Reguli | Mission | Contact | Înscrie-te | ||||
Articol Comunităţi Concurs Eseu Multimedia Personale Poezie Presa Proză Citate Scenariu Special Tehnica Literara | ||||||
|
||||||
agonia Texte Recomandate
■ am învățat să supraviețuiesc și așa
Romanian Spell-Checker Contact |
- - -
- - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 2017-10-24 | |
e-atât de-ntuneric încât
dumnezeul din mine se simte prizonier într-un batiscaf fără lumini rătăcind în adânc de gropi mariene îl strig nu-mi răspunde tace și plânge ca un prunc sughițând n-ai voie să plângi aruncă tot lestul și vei pluti în sus printre ape ajuns pe val ieși fii pretutindeni lumină cum ești manifestă-ți omniprezența baltă între țărmuri de lut biet om ce de sine se teme cum sunt să simt vreau că-mi luminezi existența... el lumină eu gând ne privim și râdem ca doi ștrengari îi fac cu ochiul el îmi răspunde plecăm știm noi unde ne-așteaptă doi ochi să le ștergem din pupile tristețea... nu-i așa că ceața zilei se subțiază și pe chipul celor din jur e mai multă lumină raza de soare timidă de toamnă pe buze eu sunt râzi pârguită femeie și treci cu limba peste ele ca după-un sărut închide ochii și dă din mîini vezi mai poți zbura hai cu mine-n văzduh fii ciocârlie și cântă-mi cum numai tu știi poezii...
|
||||||||
Casa Literaturii, poeziei şi culturii. Scrie şi savurează articole, eseuri, proză, poezie clasică şi concursuri. | |||||||||
Reproducerea oricăror materiale din site fără permisiunea noastră este strict interzisă.
Copyright 1999-2003. Agonia.Net
E-mail | Politică de publicare şi confidenţialitate